Cioran, Răşinari şi derizoriul României moderne

Imaginea de mai sus e din România europeană. O statuie destul de scofâlcită în faţa casei din Răşinari unde s-a născut Emil Cioran.

Se poate vedea adresa lipită pe zid, adresă ce poartă numele tatălui lui Emil Cioran.

Trebuie să fii bine documentat atunci când cauţi astfel de artefacte. Pentru că altfel nimic nu pare să-ţi sugereze vreo legătură între Răşinari, Cioran şi filosofie. Şi, în fond, cine a fost Emil Cioran?

Statuia nu rezolvă dilema atâta timp cât viaţa şi gloria şi-a mutat-o la Paris. Aici, în Răşinari, doar s-a născut.

Lângă o biserică, taman bine pentru a porni din copilărie răfuiala cu dogmele şi neajunsurile civilizaţiei.

Locul e curat, aproape bucolic. Casa e proprietate privată, statul nu se implică în cioranisme.

Posteritatea s-a construit la Paris, de ce să nu ne băgăm picioarele?

Coasta Boacii e semnalizată doar la intrarea şi ieşirea din cătun. E şi aşa prea mult, un text ciudat mâzgălit în epoca românismului de cumetrie.

În realitate, Coasta Boacii e aproape la fel ca în copilăria lui Cioran.

Depinde doar din ce unghi surprinzi cadrul. S-ar putea să te loveşti de o urmă de civilizaţie: cablurile Boacii.

În rest, un cimitir îngrijit gospodăreşte şi câţiva puşti care n-au mai apucat să fie pionieri păstrează parfumul vremurilor interbelice.

Cioran, Răşinari, România. Un algoritm cultural care iese treptat din manuale pentru a se stinge în derizoriul unei patrii moderne.