Barajul de la Cinciş

4 Raspunsuri

1. chinezu

   January 7th, 2009 at 9:28 am

   adevarata de tot zona
   am fost asta vara cateva zile si m-am indragostit forever de ea

2. Bianca

   July 29th, 2009 at 10:04 am

   Ieri m-am intors dintr-un minunat concediu prelungit pe malul lacului Cincis. Pentru
   cei care nu stiau, localnicii spun ca denumirea de Cincis vine de la “cinci insi
   “care s-au inecat acolo.
   Este un loc care iti umple sufletul de bucurie si frumusete. Daca ajungeti pe lac,
   mergeti neaparat sa vedeti si barajul in sine. Este o constructie absolut superba.
   Barajul Cincis (Teliuc) de pe rîul Cerna ardeleana, a fost realizat în scopul
   asigurarii necesarului de apa industriala a Combinatului Siderurgic Hunedoara care a
   cunoscut, dupa anul 1948, o dezvoltare impetuasa în domeniul siderurgic si
   metalurgic.
   Amplasamentul barajului a fost ales la cca 6,5 km în amonte de orasul Hunedoara pe
   versantul estic al masivului muntos Poiana Rusca, dupa confluenta cu rîul Runcu,
   acolo unde conditiile geo-morfologice au fost cele mai favorabile. Valea rîului era
   îngusta, cu versanti simetrici înclinati la 45 – 55º, cu roca la zi si de buna
   calitate, cu depuneri aluvionarea în albie în straturi de mica grosime. Compararea
   mai multor variante studiate, au dus la solutia unui baraj arcuit din beton, avînd
   caracteristicile din caseta alaturata. De completat cu grosimea la baza – 14,00 m
   si la coronament 4,5 m; din volumul total de 43,5 mil m³, volumul util este de 27,4
   mil m³.
   Pentru descarcarea apelor mari s-a prevazut un deversor frontal liber, amplasat în
   ploturile centrale, avînd 5 deschideri de 6,40 m si 4 orificii de 1,50 x 0,60 m,
   putîndu-se evacua un debit de 250 m³/s. În baraj s-a înglobat o conducta
   metalica cu Ø=800 mm, pentru a servi ca golire de fund. La extremitatea aval a
   golirii de fund s-au prevazut doua vane, una de serviciu si una de revizie, dispuse
   într-o cladire construita la piciorul aval al barajului. Barajul a mai fost
   prevazut cu o priza de apa pentru alimentarea Beneficiarului, Combinatul Siderurgic
   Hunedoara.
   Executia barajului a durat 14 luni, din aprilie 1963 pîna în mai 1964, pentru
   care, principalele cantitati de lucrari au fost: sapaturi – 36.250 m³; betoane
   62.000 m³.
   De mentionat ca pentru prepararea betonului, din lipsa nisipului în amplasament,
   s-a folosit nisip de concasaj produs la fata locului.
   Si daca tot ati ajuns in zona, nu departe de afla Furnalul de la Govajdie ce a fost
   dat in functiune la 1806, fiind primul furnal din lume cu un proces de productie
   continuu. Pana la aparitia acestuia, procesul tehnologic de producere a fontei
   presupunea perioade de oprire pentru incarcarea si descarcarea furnalelor, acesta
   fiind primul furnal in care cele doua operatiuni puteau fi efectuate simultan. El a
   functionat pana la finele secolului al XlX-lea, cand au aparut uzinele de fier de la
   Hunedoara. O parte din fonta produsa la Govajdie se regaseste si astazi in elemente
   care alcatuiesc structura de rezistenta a Turnului Eiffel, din Paris.
   Avem o tara atat de frumoasa si bogata …haideti sa o vizitam si sa incercam sa
   promovam noi adevaratele valori ale Romaniei. Poate noi vom reusi!
   Bianca

3. alin

   December 5th, 2009 at 7:23 pm

   http://cincis.wordpress.com

4. Moni

   August 23rd, 2010 at 1:58 pm

   Super tare !:X m’am indragostit de lacul acela !

Scrie un Comentariu