“Versetele Satanice”: Când Salman Rushdie, Binele şi Răul depind de Coran

• “Acestea sunt lebede, ce zboară sus
  Şi în mijlocirea lor să se nădăjduiască.”

Ele sunt versurile ce au zdruncinat din temelii literatura modernă şi i-au asigurat faima unui englez din Bombay: Salman Rushdie. Romanul său cu titlu sumbru – Versetele Satanice – publicat în 1988 este un amestec de literatură, mistică, mitologie şi jumătăţi de istorie care n-ar fi trebuit să deranjeze, potrivit logicii europene, pe nimeni. Şi totuşi, versurile de mai sus, celebrele “versete satanice” din cartea lui Rushdie, au dat peste cap orice pronostic. Eliminate de Profetul Mahomed din Coran, deoarece fac referire la o serie de trei zeiţe, fapt ce ar fi împietat la regula monoteismului propăvăduită de Islam, au ajuns parcă furişat într-o carte care, lucru bizar/normal, putea fi cumpărată din orice librărie occidentală. Şi, de aici, afurisenia, fatwa, prăpădul. Şi gesturi precum cel din imaginea de mai jos:

Cu siguranţă că logica spune că ar fi fost nevoie de un motiv mai puternic pentru arderea unei cărţi în public, pentru o condamnare la moarte a autorului, dictată la televizor de ayatolahul Ruhollah Khomeini şi pentru auto-exilul forţat al lui Rushdie, intrat în programul de protecţie a martorilor din Marea Britanie. Dar pentru că denaturările istorice ale secolului trecut au devenit axiomă de manual, faptele sunt explicabile.

Versetele Satanice nu este nici măcar cea mai bună carte de literatură scrisă de Salman Rushdie. Este, în schimb, cea mai celebră. Cu câţiva ani în urmă, romanul “Copiii în miez de noapte” devenea reper în literatura modernă. “Versetele” au forţat intrarea în zona artisticului doar prin trimitere directă din manualele de istorie. O carte furtunoasă, în care Binele şi Răul trăiesc modern, convieţuiesc în lumea reală cu amintiri, vise şi iluzii din lumea de dincolo. În rest, pasaje întregi destrămate din stilul lui Marquez, plus o întreagă panoplie de personaje de la Bollywood, cu mult înainte ca Oscarul să devină Slumdog Millionaire. Un exemplu:

• “Bombay e o cultură de remake-uri. Arhitectura sa imită zgârie-norii, iar cinematograful său reinventa la nesfârşit “Cei şapte magnifici” şi „Love Story”, obligându-şi toţi eroii să salveze cel puţin un sat de bandiţii criminali şi toate eroinele să moară de leucemie cel puţin o dată în carieră, de preferat la început.” (Salman Rushdie, Versetele Satanice)

Salman Rushdie (Ahmed Salman Rushdie), născut în 1947, la Bombay şi căsătorit, până acum, de patru ori.

Romanul Versetele Stanice de Salman Rushdie a apărut în limba română în 2007, la editura Polirom, în traducerea Danei Crăciun.