Dunărea nu intră în Land of Choice: Cum se prăbuşeşte turismul fluvial în România

Pentru că toţi manelomanii văd turismul românesc doar prin prisma litoralului, am ajuns în situaţia ca aici să se adune tone de alge şi golăneală mioritică la preţuri de mahări, serviciile fiind demne de porţile Orientului unui alt secol. Pentru ţigăneala care a fost şi este în ultimii ani litoralul românesc NU era nevoie de vreun clip “Land of Choice” la CNN sau Eurosport, pentru că pur şi simplu lucrurile merg din inerţie la şaormeria de la malul mării. Evident, nici un ministru de până acum nu a fost suficient de priceput pentru a schimba situaţia. Dar pentru că turism în România nu înseamnă doar litoral şi descălecatul doamnei Udrea la malul mării, iată câteva date despre potenţialul turistic al Dunării, primite de la un navigator cu experienţă:

• Pe Dunăre, între km. 965 - 976 e cea mai frumoasă zonă de pe toate râurile europene, cunoscută sub denumirea de “Cazane” (zona poate fi văzută şi în clipul preluat de pe YouTube). Aici e şi spectaculoasa sculptură în piatră a chipului lui Decebal. Când peste tot în lume arhitectura e pusă în valoare, la noi e un bec de tot râsul, care nu arată nimic nici cu binoclul.

• Porturile românesti percep o taxă de 200 euro, iar pontonul costă 150 euro pentru câteva ore. La bulgari e o singura taxă, cea de ponton; până la 6 ore - 45 euro, iar până la 12 ore - 125 euro. Pontoanele la bulgari sunt bine îngrijite şi au multe facilităţi.

• Tot mai mulţi turişti se arată nemulţumiţi de felul cum se promovează Delta Dunării, care nu e nici pe departe Paradisul promis de autorităţi . Două, trei păsari şi multe gunoaie sunt oferta Deltei. Soluţii sunt, dar vor deveni tot mai costisitoare cu trecerea timpului.

• Budapesta trăieste din turism. Sunt cca. 200 de nave de croazieră acolo, care aduc profit. În Tulcea la un moment dat erau aproape 500 de nave avizate la sosire. Înmulţite cu o medie de 100 pasageri pe navă (deşi sunt mai mulţi) îţi poţi da seama câţi turişti pot veni pe calea fluvială

• Constanţa, o altă destinaţie importantă, a dispărut aproape total din traseele turistice europene numai din cauza taxelor de canal. O simplă comparaţie cu un alt canal - Donau Kanal - care face legătura între Dunăre şi Rhin. Canalul are 171 km. şi 16 ecluze. Se continuă apoi 384 km. pe Mein trecând prin cca. 35 de ecluze pâna la Rhin. Deci 555 km. şi mai mult de 50 de ecluze, care percep o taxă de cca. 500 euro. Dacă nava este goală nu plăteşte nimic. Canalul Dunăre - Marea Neagra are 64 km. şi 2 ecluze, iar pentru tranzitarea lui are până la 17 taxe, care însumează sume foarte mari, sume care au descurajat turismul (supervision during transit, tarif for supervising and control etc).

• Cernavodă: câinii vagabonzi, debarcarea şi îmbarcarea cu probleme au dus la modificări de traseu. Spre exemplu, o firmă americană foarte influentă a schimbat Constanţa - Cernavodă cu Silistra, la bulgari. De acolo se ajunge cu autocarele la Varna.

• Cetatea Ada-Kaleh, pe ostrovul Simian, este inundată de buruieni.

• A 5-a ecluză din lume ca mărime - Porţile de fier - nu este promovată şi e total necunoscută. Infrastructura portuară (apa, pontoane, binti de legare etc.) e mai mult decât jalnică. Dacă în Ungaria (de exemplu) într-un port o binta e distrusă, apare rapid alta. La noi trebuiesc multe rapoarte şi aprobări pentru rezolvarea problemei.

• Ghizii atenţionează turiştii străini, la Constanţa, să fie atenţi la hoţii de buzunare.